Pot să înţeleg multe lucruri şi, de aceea, pot să trec cu vederea peste multe din defectele semenilor mei, mai ales pentru că, la rândul meu, am multe defecte. Totuşi, sunt anumite lucruri peste care nu reuşesc să trec. Unul dintre ele este ipocrizia.
În opinia mea, patriotismul nu se dovedeşte prin fluturarea tricolorul şi nici prin declaraţii publice sforăitoare, ci prin micile gesturi cotidiene pe care le facem, departe de camerele de luat vederi. A fi un patriot adevărat înseamnă, înainte de toate, să nu închizi ochii la mârşăviile care se fac împotriva poporului tău – chiar dacă ele nu te lovesc în mod direct – şi să lupţi împotriva lor în mod deschis, fără ambiguităţi, chiar cu riscul de a-ţi crea inamici puternici, pe de o parte, şi de a pierde multe oportunităţi, pe de alta. Asta înseamnă, în opinia mea, să fii patriot. Restul sunt doar cuvinte frumoase. Cuvinte frumoase şi multă, multă ipocrizie.